Scrisoare

În casă e cald, beau o ciocolată fierbinte, iar Richi, hamsterul meu auriu, doarme dus. Şi-a făcut culcuş în grinda aia verde, pe care mă sfătuiai tu să o sculptez. Ziceai atunci că are o formă bizară, nedefinită, ca un plic deschis de un poştaş curios. Mi-ai sugerat să îi dau forma unei piersici. Hmm, ce vremuri?! Mai ştii? Dar este locul preferat al lui Richi şi nu prea îndrăznesc să îi redefinesc spaţiul. Îl las pe el să facă asta.

Însă nu despre asta vroiam să îţi vorbesc. E ceva ce nu ştiu cum să încep.Am trecut ieri pe la tine, să îmi iau la revedere. Am bătut la poartă, dar nu mi-ai răspuns. Şi când am vrut să plec, am zărit un sac, aşezat neglijent lângă umbrar. Am zâmbit, crezând că a venit Moş Crăciun la tine. Şi am vrut să trag cu ochiul. Nu mă certa, nu m-am putut abţine. Mă bucur acum că am făcut-o. Altfel nu aş fi aflat....
Cum spuneam, m-am uitat în sac. Nu era de la Crăciun. Era sacul vieţii tale: jucării vechi, o pereche de ochelari sparţi, o umbrelă de copil albastră cu maşinuţe verzi, caiete, ( scriai urât când erai mic), câteva călimări, cărţi, şi....un carneţel negru. Jurnalul tău din copilărie. M-am cutremurat. Nu am putut rezista, dragul meu, să nu te superi că l-am luat.
L-am citit pe tren din scoarţă în scoarţă. De 6 ori. Nu mi-a fost greu. Nu toate paginile erau terminate. Poveşti abandonate, al căror final aş fi vrut să îl cunosc. Uite una:

" 12 mai 1986. Azi plouă. Mă bucur. Soarele şi-a luat o mare ţeapă. Sau poate se bucură, şi-a luat ziua liberă. Doarme dus. Îi fac norii treaba."

Mi-a plăcut viziunea ta. Păcat că ai abandonat povestea. Însă am înţeles că de mic erai aşa. Şi, cunoscându-te acum, cred că şi tu eşti un soare ascuns. Şi ţie îţi fac uneori norii treaba.

Am plâns citind asta:

" 23 decembrie 1987.
Băi, Moş Gerilă. Nu vreau să îţi spun "dragă" cum fac toţi fraierii de pe strada mea. Că nu îmi eşti drag. Nu vreau să vii, atât vreau să îţi spun. Te-am rugat anul trecut să nu o laşi pe Miruna, căţeaua mea bolnavă, să moară, şi n-ai făcut nimic în sensul ăsta. Miruna a murit, dacă vrei să ştii. Şi eu am plâns toată vacanţa de iarnă. Şi am jurat că scopul meu în viaţă o să fie să te bat măr într-o zi. Să îţi umflu nasul. Să te bat în faţa copiilor. Să fac zdrenţe sacul tău cu minciuni. Doar atât îţi cerusem , să trăiască Miruna. Nu ţi-am cerut jocul " nu te supăra, frate" , pe care mama nu avea bani să mi-l cumpere, doar atât....şi tu ....du-te dracului, moş gerilă. să dea domnul să mori de frig. "

Cerneala e întinsă pe pagina asta, semn că scriai plângând. Şi îţi şi văd pumnii strânşi şi urechile roşii de nervi în timp ce scriai. Aş fi vrut atunci să te iau în braţe, să mă întorc în timp, să poţi plânge în poala mea. Chiar dacă asta ar fi însemnat să nu ne mai întâlnim vreodată pe stânca aia, să înotăm printre peşti zâmbitori , pisici, şi căluţi,...cum ai descris tu întâlnirea noastră.
Aş fi dat orice, când am citit durerea ta, să zbor înapoi din trenul care mă ducea acasă, înapoi în timp, să alin acel băieţel furios. Să îi spun că Moş Crăciun există. E un zâmbet. Ţi-am mai spus asta. Vara trecută râdeam amândoi despre asta, dar ai plecat trântind uşa când am încercat să te conving, dar nu ştiam atunci ce ştiu acum. Nu aflasem despre Miruna.

Dacă m-aş fi întors în timp ţi-aş fi spus că ai scris adresa greşit şi nu a ajuns scrisoarea sau că poştaşul şi-a luat o zi liberă sau că de vină e soarele, că doarme iar norii îi fac treaba. ....

Trebuie să ne vizitezi pe mine şi pe Richi. Acum e frig aici şi umed. O să îţi fac plăcintă cu scorţişoară ca data trecută, iar tu o să îmi povesteşti cum la vară, când soarele "o să îşi facă treaba":)) îmi vei desena gărgăriţa aia fantastică pe zidul casei.

Stăm tot acolo. Te aşteptăm cu drag.

4 comentarii:

Anonim spunea...

Miruna marina cateaua ce bine ca a murit era atat de putreda pe dinauntru si rea incat nu am nici un regret acum asta a fost candva :)) Sper sa nu ma mai bantuie nicicand. De ce vrei sa o faci un zombii?Ar fi un spirit rau ca doar in viata rea a fost si mult rau mi-a facut. Nu intelegi nimic!!
Nu mai imi e pofta nici de placinta ta cu scortisoara e mult prea amara ca placinta otravita a unei vrajitoare.
Iar gargarita a zburat, a fost o oarecare nici nu stiu daca a existat sau e doar alta poveste inventata de cineva cu mintile in sanatoriu
A am uitat de stanca ... si alte animale marine... degenerate fiice ale oceanului poluat... prea multa otrava in mine au intepat.
Nu mi-a fost bine poti sa pricepi, vreau viata mea de dinainte inapoi, am pierdut prea mult din tot ce aveam bun in mine am distrus apoi prea mult si fara rost pe cei ce ma iubeau cu adevarat pe cei puri si inocenti pe cea care a fost si este totul pentru mine in viata aceasta pe E.. si toate astea pentru ce... pentru o asa zisa zombi serena sirena marina? Cat de poluata poate sa fie marea asta si cat de mult venin contine!

k.g. spunea...

Asta asa e. Chiar imi aminteam de noaptea blestemata de decembrie, frig si intuneric, batea vantul in obloane cu o mare scarba, ningea cu fulgi cat piatra si lacrimile imi faceau respiratia greoaie. Am ramas fara tigari atunci, imi amintesc perfect, fara tigari. Somnul mi a fost tulburat pentru cateva saptamani, abia ca puteam sa inchid ochiul. Dar intr o zi, mi a sunat ceasul. Am deschis. Soarele biruitor s a asezat la masa, si a zis: "azi, e prea tarziu pentru scuze"

In prezent, mi am gasit un loc de munca. Lucrez la fabrica de scule, fac scule. Intamplator, sau nu, fabrica se cheama Miruna.

Anonim spunea...

kg + - hi hi
niciodata nu e prea tarziu pentru scuze sau ca cineva sa incerce sa repare ce a distrus sau sa se retraga sa lase pe cei la care tin sa fie fericiti daca fericirea acestora este in alta parte sau cu altcineva.
scarba e un sentiment urat nu stiu cum poate cineva sa spuna ca o simte sau sa si-o doreasca. Poate de la tigari. lasa-te de fumat :)) de ...
wow ce coincidenta si Miruna face scule pentru catele?
De ce primesti la tine oameni ce vorbesc urat de omul cel gras dar bun? El face bine aduce bucurie ca viata e destul de trista.
Craciun fericit! ca si azi e Craciunul

k.g. spunea...

Si da, niciodata nu e prea tarziu.Ma las de fumat si de... Miruna face scule dar nu pentru catele. Cat despre vorbitul urat de omul gras, nu inteleg intrebarea; cine vorbeste urat? sau poate nu intelegi contextul celui care ar fi vorbit urat.

Craciun fericit la toata lumea. Dar totusi, zic, ca nu mosul ala gras aduce bucurie ci omul in sine prin purtarea lui fata de cei de langa.

Trimiteți un comentariu