Bătrânica - Final tragic

Întâmplarea face ca azi să fie o nouă zi. Să fie o coincidenţă ? Nu cred. Dar ştiu sigur că soarele îşi începe strălucirea din est de tine. Şi în această zi, apele dulci ale oceanului sunt tulburate de undiţele aruncate în formă de melodie. Ceva mai din spate se aude o voce.

- Au ajuns rolele de cuplaj ? întreabă căpitanul supărat
- Nu domnule, sunt încă pe drum.

Pe monitorul 4 apare un mesaj de eroare foarte confuz, şi, nava se clatină, ledurile de pe panoul central luminează ca la discotecă, nu se aude nici o melodie. Pe uşa 3 intră un individ bătut bine şi cu hainele rupte, îşi trage răsuflarea proptit în uşă, se şterge la bot de sânge şi se adresează căpitanului

- Am fost jefuiţi !
- Despre ce vorbeşti, tinere mexican ? întreabă căpitanul mâncând dintr-un copan de pui
- Au ciordit rolele, domnule.
- Cine ? Povesteşte idiotule.
- Păi să vedeţi domnule, eu eram în postul Paştelui şi..
- Fără mişto, că te dau la rechini. îl întrerupe brusc căpitanul mâncând din alt copan
- Fără mişto, domnule. Paşte dormea şi eu îi ţineam locul în post, şi, la un moment dat aud un sunet ciudat dintre cutiile aşezate ideal de Florinel, scot arma din dotare şi zic: Care eşti acolo ?
- Aşa. zise căpitanul mestecând
- Şi atunci apare o bătrânică. Stă neclintită lângă cutii. Mă duc la ea şi când să o ating se răsuceşte, ca în filmele cu karate domnule căpitan, şi mă loveşte direct în operaţie. M-a paralizat instant, am căzut în genunchi şi atunci a început să mă lovească foarte brutal şi incoerent.....
- Ce faci mă, mă înjuri ? Cum adică incoerent ? întreabă căpitanul mâncând un alt copan
- Nu domnule, bătrânica mă lovea foarte strategic şi isteric, cu picioarele şi pumnii. Şi mă lovea numai la operaţie, foarte rar în faţă, şi asta când obosea.
- Aşa. Şi ? întreabă căpitanul sictirit de el şi copane
- Şi la un moment dat se opreşte. Eu mă clătinam haotic, am privit operaţia, se desfăcuse, mă simţeam pustiit de viaţă, ca o căprioară pierdută prin pădure, ca o albină rătăcită printre flori, ca o.....
- Da, da, aşa şi ? îl întrerupe căpitanul
- Şi apoi bătrânica duce mâna la buzunarul din dreapta, scoate o sticlă de apă plată şi o bea pe toată, iar din buzunarul stâng scoate o lămâie, şi o linge.
- Ce face ? întreabă căpitanul, şi apoi cere încă un castron cu copane
- O linge, domnule.
- Aşa. Şi apoi ? întreabă căpitanul savurând un alt copan
- Şi apoi a început să mă bată iar, domnule. Şi iar, numai în operaţie. Şi mai departe nu mai ştiu, că am leşinat.
- Bine bine, dar nu mi-ai spus nimic concret şi interesant. Ai spus că am fost jefuiţi. Ce s-a furat ? întreabă căpitanul muşcând dintr-un copan
- Rolele domnule.
- Şi acum îmi zici, dobitocule. Porniţi motoarele. Viraţi 45,3 grade est. Putere maximă.
- Dar domnule, bătrânica s-a dus spre vest. grăieşte individul, aproape mort
- Şi acum îmi zici, imbecilule. Aruncaţi-l la rechini. Viraţi 45,3 grade vest. Putere maximă. ţipă căpitanul mâncând din alt copan
- Dar domnule, 45,3 grade vest înseamnă că ne îndreptăm spre nord. Vreţi să spuneţi 90,6 grade vest. se aude o voce din pupitru de comandă
- Adică eu sunt prost, sau cum ? ţipă căpitanul enervat, bagă copanul în gură, scoate pistolul şi-l descarcă în pieptul celui care a vorbit, apoi adaugă. 90,6 grade vest. Putere maximă.

După o perioadă de mers, motorul explodează, nava ia apă şi începe a se scufunda. Între timp căpitanul moare instantaneu. Cauza; comoţie cerebrală cauzată de o toxiinfecţie alimentară. Ceva mai în larg, rechinii se jucau cu operaţia individului.

7 comentarii:

cineva... spunea...

dragul meu, nu am cuvinte. povestea este pur si simplu geniala.....:):):)

Liz spunea...

ti-e dor, esti trist si scrii povesti fantastice cu iz de moarte... la tine nu a ajuns primavara??
unde sunt florile, petalele, visele, culorile, marea, valul si-ncercarile?

k.g.pirel spunea...

mi e dor si nu a ajuns.
florile s au inecat, petalele sunt duse in larg.
visele se sting, incet.
culorile palesc.
marea am s o regasesc, chiar si valul.
incercarile si au pierdut farmecul, nu mai e cum era odata, ca si viata.

Liz spunea...

Nu stiu sa dau sfaturi... of! Lasa-ma sa-ti spun ca florile in apa nu se-neaca ci infloresc, petalele pe apa sunt splendide iar visele se sting intotdeauna cand se indeplinesc...
Priveste-n soare pana lacrimezi, trage adanc aer in piept si aminteste-ti cat de frumos era. Promite-ti ca iti vei aminti intotdeauna. Astenia de primavara e doar un semn ca primavara vine. Constientizarea singuratatii e doar un semn ca dragostea vine. Tristetea si dorul sunt semne ca ai trait ceva special. Zambet pentru tine. Dai stare de poezie!

Anonim spunea...

de departe cea mai tare poveste din saptamana asta. cred ca ma duc sa manc un copan de pui.

Anonim spunea...

pirele, deci m-ai rupt. la fel si comentariul cu " povesti fantastice cu iz de moarte"...

K.G.Pirel spunea...

nu a fost cu intentie. imi cer scuze, anonime.

Trimiteți un comentariu