jurnal de bord 28.3

Privesc pereţii albi. Amintirile îmi pistonează în creieri ca o turbină de generator, şi totul pe un fundal melodios foarte trist. Aş vrea să plâng, mă simt atât de singur, mi-a murit totul. Se aude un zgomot, uşa se deschide făcându-şi apariţia comandantul superior.

- Am ajuns la baza SK7 ! spune comandantul zâmbind

Nu am spus nimic, am dat din cap ca un semn de acceptare.

- Decuplăm nava dumneavoastră şi o lăsăm aici pentru teste şi revizii, alimentăm JKR45 cu cele necesare şi plecăm spre SK29 să analizăm nivelul de contaminare cu ciumă babonică. Aş dori să mă însoţiţi. Îmi puteţi da răspunsul peste 8 ore, atunci pornim motoarele ! spune comandantul părăsind încăperea

Privesc pereţii albi, aceeaşi melodie, gândurile nu-mi dau pace. Aş vrea să fie linişte. Aş vrea să mă întorc.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu