Leagănul din cântec

Printre stele, printre umbre
Mă săruţi uşor şi fugi.
Te opreşti, chiar lângă luna
Şi-mi arunci o stea în mână,
Îmi zâmbeşti tiptil şi rece
Ba e vară, ba e toamnă.

Şi astfel, o nouă stea polară îşi face apariţia din vest, dintre nori sălbatici puţin cenuşii sau poate e doar ceaţă. În urma ei sunt alte stele ce formează un triunghi perfect, încadrat într-un cerc al dragostei răpuse de gelozia primei iubiri, care te urmăreşte tot timpul şi foarte aproape.

Minţi,
Când zâmbeşti, când săruţi, mereu.
Ochii tăi, cândva plăcuţi,
Sunt obosiţi de căutări.
Stai ! Priveşte ! Ascultă !
Ce simţi ?

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu