Lasă visul să se joace

În visul început chiar înainte de trezire, razele soarelui îşi fac loc printre picăturile de ploaie triste şi reci, câteva frunze sunt luate de vânt şi se opresc pe geam formând un decor genial de urât, trei păsărele fac gălăgie pe un gard de lemn putrezit şi clătinat la fiecare adiere de vânt, e dimineaţă şi ştiu că dacă deschid ochii durerea zilei începe. Şi astfel, mi-am spus: lasă visul să se joace mai departe, scufundă-te din ce în ce mai adânc în el.


Visam de dimineaţă,
Te-am găsit întinsă pe pat,
Eşti goală, în capul meu.
Fără avertizări, lucruri ciudate
Încep să se întâmple în patul meu.
Iubire, tu eşti femeia din visul meu
Vino să te iubesc, să te fac să ţipi.
Mă ascund de lume, să nu mă trezeşti
Vreau doar să te iubesc, te rog
Să ne sufocăm în acest vis.


Şi mă trezesc într-un loc întunecat, chiar rece, miroase a nebunie iar sunetele venite din pereţi prind viaţă şi se transformă în umbre, o lumină roşie slabă se zăreşte în orizontul depărtat şi plin de ceaţă, nu ştiu unde sunt. Să fie realitatea de care tot încerc să fug sau am căzut prea adânc în vis ? Îmi închid ochii şi tu eşti lângă mine.

Prin răcoare şi prin aburi
Şi prin forme definite
Eşti reală ?
Eşti fantasmă ?
Eşti născută din imaginaţia nebună ?
De ar fi aşa,
Lasă-mă să te iubesc până nu înebunesc.

Ajuns în centrul distrugerii şi chiar în plină cădere, în loc să lupt cu realitatea aleg să visez în continuare.

1 comentarii:

Acadeaua spunea...

Ce bine le spui! Foarte frumos!

Trimiteți un comentariu