Miercuri dimineaţă, chiar foarte dimineaţă, e ora 4:25. Lângă o pădure e o casă veche, fiind beznă afară nu pot să vă zic mai mult pentru că nu văd nimic dar am să revin mai târziu asupra acestui aspect, aşa că, să intrăm în casă. Aici locuieşte cu chirie şi în pragul retrocedării o capră, cu trei iezi, desigur. Şi, în fiecare zi, ea se trezeşte la această oră şi are la dispoziţie 13 minute să pregătească mâncarea celor mici şi să le explice anumite aspecte, cum ar fi; să fie cuminţi, să nu se bată, să nu stea pe calculator prea mult, să nu deschidă uşa la nimeni şi dacă sunt probleme să-i dea un beep şi suna ea, că are minute. După cele 13 minute, folosite foarte calculat, ea trebuie să prindă rata de 4:50 care o duce la Apaca, locul ei de muncă. Şi astfel, capra porneşte spre Apaca iar iezii încep să îşi facă de cap.
Cel mare, fiind un fantastic iubitor de manele, bagă la player ultimul hit şi marea compilaţie mixată "Mega super petrecerea marfă" a lui Guţă şi Salam de la Victoria. Liniile melodioase şi suavele bătăi pe buric sunt într-o oarecare măsură acoperite de zgomotul asurzitor ale uşilor deschise şi închise, pistoalelor şi mitralierelor ce veneau din difuzoarele calculatorului, la care, iedul mijlociu se juca cu mare pasiune inteligentul joc counter strike, ultima versiune îmbunătăţită. Într-un loc ceva mai retras, iedul cel mic citeşte foarte concentrat o carte relativ mica, de circa 743 de pagini cu un titlu foarte misterios şi atrăgător: "meandrele neantului, o carte doar cu poze" din care scoate câteva însemnări esenţiale, chiar vitale pentru teza lui de psihologie transcendentală intitulată "femeia, fiinţa divină", acesta e convins că odată cu atingerea maturităţii va deveni un mare critic, poet şi conducător al unei lumi.
Şi astfel s-a făcut ora 10:00, prin urmare afară e lumină şi pot vedea, deci am să vă spun câteva cuvinte despre poziţionarea geografică a casei în care locuieşte capra, desigur, cu cei trei iezi. La o latitudine de 31,3 grade sud şi o longitudine de 146,2 grade est se găseşte orăşelul Baştani, aici, ceva mai mult spre periferie, e o pădure, iar la poalele acesteia o casă cu ferestre de mahon (de ce de mahon?; pentru că îmi place cuvântul). Mai exact, mergi drept pe Beniamin şi dreapta scurt pe Viorele apoi ultima casă pe stânga. La poartă sunt trei meri şi un castan, gardul e maro, curtea casei este mărişoară (tocmai bună pentru A8-ul visat de iedul cel mare, dar să nu ne hazardăm), dacă priveşti mai atent printre ramurile castanului poţi vedea un balcon mititel, plin cu garoafe de munte şi crizanteme de câmpie.
Ce-a zburat timpul, e deja 12:00. Oare am vorbit eu două ore? Posibil! Dar hai să vedem ce se întâmplă în casă. Iedul cel mare tot nesătul de manele e, cel mijlociu are ochii roşii iar mezinul deja a umplut opt pagini de studenţesc cu însemnările esenţiale. La un moment dat sună telefonul, iedul cel mare se aruncă pe el şi răspunde:
- Da !
- Frăţiorul meu, ieşi până afară ca am o cioacă cu tine ! se aude o voce haladită în receptor
Se bangheşte cine e la telefon şi iese afară, unde, vede lupul plin de aur la gat şi mâini, defapt e mai mult aur decat lup, în spate e parcat la mişto maşina lui, măreţul merţ. Cei doi se salută pe limba lor, astfel:
- Ce faci bă jegosule nu mai dai nici un semn dă viaţă ? întreabă lupul
- Am fost cu treabă p'ân centru nebunule ! răspunde promt iedul cel mare
- Ai făcut rost dă oameni pentru Spania ?
- Da, am 7 şi'i bag şi pă fraţii mei.
- Păi ai vorbit cu fraierii, merge ?
- Nu am vorbit, da îi luăm pă sus carei problema.
- Hai, în doua ore vin cu Tigru şi Barbaru' şi mergem că neaşteaptă la vamă văru lu' Titan !
- Gata fraţioru meu te aştept, dai un bip când ajungi.
Ajunşi la sfârşitul dialogului, lupul se duce la maşină cu care pleacă în blană şi pe manele la maxim, iar iedul cel mare se întoarce în casă. La balcon, printre garoafe şi crizanteme, iedul cel mic ascultase discuţia. Cele două ore se scurg foarte repede, cât ai clipi, la un moment dat telefonul sună foarte scurt (deci e un beep) iar în momentul următor iedul cel mic se ascunde într-un loc ştiut numai de el, sub centrala termică, uşa se deschide şi îşi fac apariţia lupul cu cei doi malaci, toţi îl salută pe iedul cel mare apoi îl înşfacă pe cel mijlociu şi îl aruncă în maşină, acesta e foarte calm în ciuda aspectului dat fiind (probabil că e încă sub efectul "counter strike" şi crede că e răpit de trupa adversă, am uitat să specific că jocul poate fi abordat şi online), căutarea iedului cel mic devine ambiguă şi, astfel, lupul îi adresează un scurt dialog iedului cel mare:
- Hai în sânge că nu mai avem timp, neaşteaptă ăla'n vamă !
- Gata frate mergem, cred că a plecat dacasă nebunu ! zice iedul cel mare foarte convins
Şi astfel iezii, lupul şi cei doi malaci pleacă spre ceilalţi şapte, apoi urmează să se îndrepte spre vamă unde sunt aşteptaţi de vărul lui Titan, în momentul următor iedul cel mic iese din ascunzătoarea lui şi se îndreaptă spre telefon, cu gândul de a-şi apela mama, care, dupa patruzeci şi ceva de minute ajunge acasă, îşi îmbrăţişează iedul rămas singur şi îi ascultă povestea, după care în ciuda celor întâmplate, capra nu părea tristă deloc, ba chiar îi apare un zâmbet pe buze în urma unor gânduri lăuntrice, de genul: Iedul cel mare e un ratat oricum, datorită anturajului cu lupul, iar cel mijlociu e un ratat în devenire, căci mai mult de jocuri nu ştia nimic şi în plus e şi repetent la şcoală, casa urma să fie retrocedată, deci va rămâne pe drumuri iar cu un singur ied se descurcă mai uşor, cel mic fiind deştept şi ascultător. Gândurile lăuntrice sunt puse într-o balanţă în opoziţie cu inima de mamă, şi astfel, câştig de cauză au gândurile, iar în momentul următor capra îi spune iedului cel mic: Hai la cofetărie să luăm o amandină şi un brifcor !
Vă întrebaţi ce s-a întâmplat cu lupul şi cei care urmau să ajungă în Spania ? Ei bine, tot mergând pe autostradă şi fiind noapte, iar în maşină e o atmosferă fabuloasă ( manele la maxim, iedul cel mare savura momentul, cel mijlociu încă avea ochii roşii, malacii nu zâmbeau niciodată iar despre cei şapte nu prea ştiu multe ), la un moment dat, datorită oboselii lupului care o ardea în fiecare noapte prin cluburi, adoarme la volanul măreţului merţ şi iese de pe carosabil într-o curbă insistent de periculoasă, şi astfel, toţi ocupanţii autovehiculului cu numere de Germania mor într-un grav accident de circulaţie.
Cel mare, fiind un fantastic iubitor de manele, bagă la player ultimul hit şi marea compilaţie mixată "Mega super petrecerea marfă" a lui Guţă şi Salam de la Victoria. Liniile melodioase şi suavele bătăi pe buric sunt într-o oarecare măsură acoperite de zgomotul asurzitor ale uşilor deschise şi închise, pistoalelor şi mitralierelor ce veneau din difuzoarele calculatorului, la care, iedul mijlociu se juca cu mare pasiune inteligentul joc counter strike, ultima versiune îmbunătăţită. Într-un loc ceva mai retras, iedul cel mic citeşte foarte concentrat o carte relativ mica, de circa 743 de pagini cu un titlu foarte misterios şi atrăgător: "meandrele neantului, o carte doar cu poze" din care scoate câteva însemnări esenţiale, chiar vitale pentru teza lui de psihologie transcendentală intitulată "femeia, fiinţa divină", acesta e convins că odată cu atingerea maturităţii va deveni un mare critic, poet şi conducător al unei lumi.
Şi astfel s-a făcut ora 10:00, prin urmare afară e lumină şi pot vedea, deci am să vă spun câteva cuvinte despre poziţionarea geografică a casei în care locuieşte capra, desigur, cu cei trei iezi. La o latitudine de 31,3 grade sud şi o longitudine de 146,2 grade est se găseşte orăşelul Baştani, aici, ceva mai mult spre periferie, e o pădure, iar la poalele acesteia o casă cu ferestre de mahon (de ce de mahon?; pentru că îmi place cuvântul). Mai exact, mergi drept pe Beniamin şi dreapta scurt pe Viorele apoi ultima casă pe stânga. La poartă sunt trei meri şi un castan, gardul e maro, curtea casei este mărişoară (tocmai bună pentru A8-ul visat de iedul cel mare, dar să nu ne hazardăm), dacă priveşti mai atent printre ramurile castanului poţi vedea un balcon mititel, plin cu garoafe de munte şi crizanteme de câmpie.
Ce-a zburat timpul, e deja 12:00. Oare am vorbit eu două ore? Posibil! Dar hai să vedem ce se întâmplă în casă. Iedul cel mare tot nesătul de manele e, cel mijlociu are ochii roşii iar mezinul deja a umplut opt pagini de studenţesc cu însemnările esenţiale. La un moment dat sună telefonul, iedul cel mare se aruncă pe el şi răspunde:
- Da !
- Frăţiorul meu, ieşi până afară ca am o cioacă cu tine ! se aude o voce haladită în receptor
Se bangheşte cine e la telefon şi iese afară, unde, vede lupul plin de aur la gat şi mâini, defapt e mai mult aur decat lup, în spate e parcat la mişto maşina lui, măreţul merţ. Cei doi se salută pe limba lor, astfel:
- Ce faci bă jegosule nu mai dai nici un semn dă viaţă ? întreabă lupul
- Am fost cu treabă p'ân centru nebunule ! răspunde promt iedul cel mare
- Ai făcut rost dă oameni pentru Spania ?
- Da, am 7 şi'i bag şi pă fraţii mei.
- Păi ai vorbit cu fraierii, merge ?
- Nu am vorbit, da îi luăm pă sus carei problema.
- Hai, în doua ore vin cu Tigru şi Barbaru' şi mergem că neaşteaptă la vamă văru lu' Titan !
- Gata fraţioru meu te aştept, dai un bip când ajungi.
Ajunşi la sfârşitul dialogului, lupul se duce la maşină cu care pleacă în blană şi pe manele la maxim, iar iedul cel mare se întoarce în casă. La balcon, printre garoafe şi crizanteme, iedul cel mic ascultase discuţia. Cele două ore se scurg foarte repede, cât ai clipi, la un moment dat telefonul sună foarte scurt (deci e un beep) iar în momentul următor iedul cel mic se ascunde într-un loc ştiut numai de el, sub centrala termică, uşa se deschide şi îşi fac apariţia lupul cu cei doi malaci, toţi îl salută pe iedul cel mare apoi îl înşfacă pe cel mijlociu şi îl aruncă în maşină, acesta e foarte calm în ciuda aspectului dat fiind (probabil că e încă sub efectul "counter strike" şi crede că e răpit de trupa adversă, am uitat să specific că jocul poate fi abordat şi online), căutarea iedului cel mic devine ambiguă şi, astfel, lupul îi adresează un scurt dialog iedului cel mare:
- Hai în sânge că nu mai avem timp, neaşteaptă ăla'n vamă !
- Gata frate mergem, cred că a plecat dacasă nebunu ! zice iedul cel mare foarte convins
Şi astfel iezii, lupul şi cei doi malaci pleacă spre ceilalţi şapte, apoi urmează să se îndrepte spre vamă unde sunt aşteptaţi de vărul lui Titan, în momentul următor iedul cel mic iese din ascunzătoarea lui şi se îndreaptă spre telefon, cu gândul de a-şi apela mama, care, dupa patruzeci şi ceva de minute ajunge acasă, îşi îmbrăţişează iedul rămas singur şi îi ascultă povestea, după care în ciuda celor întâmplate, capra nu părea tristă deloc, ba chiar îi apare un zâmbet pe buze în urma unor gânduri lăuntrice, de genul: Iedul cel mare e un ratat oricum, datorită anturajului cu lupul, iar cel mijlociu e un ratat în devenire, căci mai mult de jocuri nu ştia nimic şi în plus e şi repetent la şcoală, casa urma să fie retrocedată, deci va rămâne pe drumuri iar cu un singur ied se descurcă mai uşor, cel mic fiind deştept şi ascultător. Gândurile lăuntrice sunt puse într-o balanţă în opoziţie cu inima de mamă, şi astfel, câştig de cauză au gândurile, iar în momentul următor capra îi spune iedului cel mic: Hai la cofetărie să luăm o amandină şi un brifcor !
Vă întrebaţi ce s-a întâmplat cu lupul şi cei care urmau să ajungă în Spania ? Ei bine, tot mergând pe autostradă şi fiind noapte, iar în maşină e o atmosferă fabuloasă ( manele la maxim, iedul cel mare savura momentul, cel mijlociu încă avea ochii roşii, malacii nu zâmbeau niciodată iar despre cei şapte nu prea ştiu multe ), la un moment dat, datorită oboselii lupului care o ardea în fiecare noapte prin cluburi, adoarme la volanul măreţului merţ şi iese de pe carosabil într-o curbă insistent de periculoasă, şi astfel, toţi ocupanţii autovehiculului cu numere de Germania mor într-un grav accident de circulaţie.
1 comentarii:
super tare
Trimiteți un comentariu