Povestea porcului

Într-o cocină, la sat,
La o zi după Ignat,
Ghiţă s-a trezit speriat
Căci cuţitul şi-a visat.

Mic şi ghemuit în paie,
Nu-şi doreşte la tigaie,
Nici piftie să nu fie
Sau întins pe vreo tipsie.

Dar, pe el, cine-l întreabă
De se vrea un porc la tavă?
Sau vreun şirag de cârnaţi?
Cum au ajuns ai lui fraţi.

Şi din cocină priveşte
Cum focul se pregăteşte,
Şi lumea se veseleşte.
Şi are şi-o constatare:
"E de porc să mă omoare!".

Dar... nimeni nu bănuieşte
Cât un porc se perpeleşte.
Sau cât de mult îşi doreşte
Să îl vadă în ajun
Doar un pic pe Moş Crăciun
Şi să-i spună cu ardoare:
"E de porc să mă omoare...".