Tăcere

Ascultă bine cum te strigă
Gândul, cel pierdut în zare.
Şi ai să zbori spre nori de piatră
Atât de tânăr, părăsit în grabă.
Ascultă bine cum te cheamă
Sufletul, apus în mare.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Nimic nu e zadarnic a spus cineva ... undeva... candva ...
Ce ai facut cu Dida?
A prins-o scorpioanca sau vaduva neagra?
Un ceas 3 verighete - e un menaj a 3?
:-)
Si unii poate colectioneaza si pisicii!
Iar lupii urla in iarna la luna plina si totusi unora nu le este frica!
Si paradisul uneori poate fi pierdut!
Si stugurii acrii daca vulpea nu ajunge la ei!

Anonim spunea...

Si da, nimic nu e zadarnic.Cum ziceam, Dida este o cunostinta bolnavă, mereu în convalescenţă, îmi face diferite vizite în momente neaşteptate, deci, neasteptate. Dar si cand o face, tiii..ce nebunie!
Cat despre lupi,luna,paradis,struguri, colectionarii de pisici si alte cuvinte ce mi scapa pe moment, ma gandesc, ma tot gandesc...si deci, sunt cuvinte simple, care, amestecate bine, chiar suficient de bine, aduc bucurie sau tristete -dupa caz- in lume.
In rest, numai bine.

Trimiteți un comentariu