Cald sau Rece ?

Alb

Orchestra începu cu-o indignare gratioasa.
Salonul alb visa cu roze albe
Un vals de voaluri albe
Spatiu, infinit, de o tristete armonioasa.

În aurora plina de vioare,
Balul alb s-a resfirat pe întinsele carari
Cântau clare sarutari
Larg, miniatura de vremuri viitoare.



Negru

Muzica şopteste printre stele.
Luna răscoleşte-n ele
Şi cu vise aruncă-n negru.
Iar tristeţea infinită
Se transformă-n armonie.

Simfonia dintre stele,
Prinde glas în visuri rele.
Sărutarea de adio te împresoară
Larg, îţi cântă, se răsfiră
Pe cărări nemuritoare.

* K.G. Pirel

7 comentarii:

Anonim spunea...

imi scrii si mie maine o poezie? :)

K.G.Pirel spunea...

da mi cuvintele si starea !

Anonim spunea...

Sa ne despartim!
Eu spre alb, tu spre negru
Sa lasam purpuriul lumii
Sa se pateze din cap pana-n picioare.
Noi sa devenim incolori.
Sa ne despartim!
Eu spre sud, tu spre nord
Sa lasam vulcanul lumii
Sa se infierbante din cap pana-n picioare
Noi sa inghetam.
Sa ne despartim!
Acum!

Anonim spunea...

:)earm sigura ca o sa intelegi tot. dar imediat iti voi spune ceva. iti multumesc k.g. pirel.

K.G.Pirel spunea...

Acum ?
Sa ne despartim ?
Cum sa inghetam noi,
Din picioare pana n cap
Cand fierbanteala lumii
E in vulcanul lasat.
Spre nord, spre sud,
Sa ne despartim ?
Incolori devenim noi,
Din picioare pana n cap,
Doar cand patam lumea lasata
In purpuriu...
In negru...
In alb...
Sa ne despartim ?
Nu Vreau !

Anonim spunea...

Sa ne despartim!
Ingetul sa ne fie pedeapsa.
Sa lasam fierbinteala lumii
Mostenire.
Da, ma asteapta sudul, te tanjeste nordul
Pentru ca in mijloc ne-am sfasiat
Ca doua tornade navalite simultan.
Sa ne despartim!
In purpuriu...
In negru..
In alb...

K.G.Pirel spunea...

Nimic nu mai conteaza !
Inghet.Pedeapsa
Fierbinte.Mostenire
Sud.Nord
Alb.Negru
Purpuriu.
Doar mijlocul ramas,
Printre umbre si amintiri.
E prea tarziu !
De vrei sa pleci,
Mai stai putin, o viata.

Trimiteți un comentariu